Lac de acumulare (346 ha) · Taxe, specii, regulament și recenzii reale de la pescari
📷 Imagine ilustrativă — poza nu reprezintă balta descrisă.
Lacul Gilău din com. Gilău, jud. Cluj (346 ha), se află la 15 km de Cluj-Napoca. Specii: crap, știucă, biban, șalău și caraș.
Crap activ mai–oct; știucă/șalău activ primăvară și toamnă.
Lacul Gilău este un lac de acumulare situat la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, în comuna Gilău, județul Cluj, la aproximativ 15 kilometri vest de municipiul Cluj-Napoca. Lacul face parte dintr-un lanț de trei acumulări succesive de pe Someșul Cald — Gilău, Someșul Cald și Tarnița —, o cascadă hidroenergetică vizibilă spectaculos din avion, așa cum au documentat fotografii aeriene publicate de presa clujeană de-a lungul anilor.
Accesul se face pe drumul european E60/DN1, care leagă Clujul de Oradea, cu abatere spre comuna Gilău. Poziția lacului, chiar la marginea Apusenilor, oferă un peisaj deluros și împădurit, diferit de câmpia deschisă din jurul altor lacuri de acumulare din Transilvania, atrăgând atât pescari, cât și turiști interesați de peisajul montan de la marginea Clujului.
Lacul Gilău a fost creat în 1971-1972, prin construcția unui baraj de 23 de metri înălțime pe cursul Someșului Cald, la o altitudine de 410 metri. Rolul principal al lacului este acela de sursă de rezervă pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a stației de tratare de la Gilău, care furnizează apă municipiului Cluj-Napoca — un rol esențial infrastructural, dincolo de valoarea sa recreativă și piscicolă.
Lacul Gilău este doar prima verigă a unui sistem hidroenergetic mai amplu: în 1983, la câțiva kilometri în amonte, a fost dat în funcțiune barajul de la Someșul Cald, un baraj de greutate din beton, cu o înălțime de 33,5 metri și o lungime de 130 de metri la coronament, care a creat un al doilea lac de acumulare, cu un volum de 7,5 milioane de metri cubi și o suprafață de 78 de hectare. Hidrocentrala Someșul Cald, amplasată la baza barajului, este echipată cu un grup turbină Kaplan cu ax vertical de 12 MW, pusă în funcțiune la 10 martie 1983. Al treilea lac al cascadei, Tarnița, situat și mai în amonte, completează acest sistem hidroenergetic care valorifică întreaga cădere de apă a Someșului Cald pe acest sector montan.
În partea sudică a comunei Gilău se află vestigiile unui castru militar roman și ale unei așezări civile romane — unul dintre cele mai importante situri arheologice romane din zona Clujului. Gilău este primul castru din Transilvania la care arheologii au identificat clar succesiunea dintre fortificația de pământ și lemn și fortificația de piatră care i-a urmat, cu dimensiuni de 138 pe 221 de metri — o descoperire de referință pentru înțelegerea evoluției fortificațiilor militare romane din Dacia.
Castrul de la Gilău avea rolul de a păzi drumul roman care ducea spre Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), capitala provinciei Dacia Porolissensis, poziționat strategic la intrarea în valea Someșului Cald dinspre munți. Peste ruinele acestui castru roman s-a ridicat, ulterior, o fortificație medievală, iar peste aceasta, în secolele XII-XIII, un castel — o continuitate stratigrafică de peste un mileniu, de la fortificația romană la cea medievală, rar întâlnită atât de clar documentată la un singur sit.
Una dintre cele mai fascinante legende legate de numele localității Gilău provine din cronica „Gesta Hungarorum”, scrisă de notarul regal cunoscut sub numele de Anonymus. Conform acestei cronici medievale, toponimul „Gilău” ar deriva chiar din numele voievodului Gelu, conducătorul român sau românizat al Transilvaniei de la începutul secolului al X-lea, ale cărui 200 de războinici s-ar fi confruntat aici cu armata lui Tuhutum, unul dintre conducătorii triburilor maghiare cuceritoare. Etimologic, s-a formulat ipoteza că numele „Gilău” este un derivat direct al numelui „Gelu”.
Deși istoricitatea exactă a acestei bătălii rămâne dezbătută de cercetători, legenda a rămas puternic asociată cu identitatea locului, iar căutarea „cetății lui Gelu” a alimentat de-a lungul timpului numeroase investigații istorice și arheologice în zona Clujului. Castelul de la Gilău, ridicat în secolele XII-XIII peste fostul castru roman, a fost o posesiune a Episcopiei de Alba Iulia — o legătură care confirmă importanța continuă a acestui loc strategic de-a lungul întregului Ev Mediu.
Lacul Gilău este populat cu crap, știucă, biban, șalău și caraș, o combinație standard pentru un lac de acumulare din Transilvania, care acoperă atât pescuitul static la crap și caraș, cât și spinning-ul la răpitorii — știucă, șalău și biban. Fiind parte a unui sistem de trei lacuri în cascadă, populația piscicolă beneficiază de un aport constant de apă proaspătă din amonte, de la Someșul Cald și Tarnița.
Adâncimea maximă de aproximativ 9 metri, combinată cu suprafața lacului, oferă zone variate de habitat, de la porțiunile mai puțin adânci de lângă maluri, până la zonele centrale, mai adânci și mai reci, unde exemplarele mari tind să se retragă în orele de căldură maximă a verii.
Pentru crap, momelile clasice — porumb, boilies, cânepa ca aditiv de nadă — funcționează bine, cu o nadire adaptată zonelor mai calme ale lacului, departe de eventualul curent creat de aportul de apă din amonte. Zonele apropiate de baraj, cu adâncime mai mare, tind să concentreze exemplarele mari, mai ales vara, în timp ce golfurile mai line rămân active dimineața și seara.
Carasul răspunde bine la o gamă variată de momeli — râme, mămăligă, porumb fiert — și oferă un ritm constant de capturi, potrivit pentru sesiuni relaxate, mai ales în zonele mai puțin adânci ale lacului, unde apa se încălzește mai repede primăvara.
Pentru știucă și șalău, spinning-ul cu naluci artificiale — voblere, linguri, shad-uri — rămâne tehnica principală, prezentată de-a lungul zonelor cu vegetație de mal sau structură subacvatică. Fiind un lac de munte, cu apă relativ rece pe tot parcursul anului datorită aportului constant din amonte, acești răpitori rămân activi pe o perioadă mai lungă a anului decât în lacurile de câmpie, unde vara apa se încălzește mult mai puternic.
Bibanul, prezent și el, răspunde bine la jiguri mici sau la momeli naturale, oferind o sesiune accesibilă și pentru pescarii mai puțin experimentați. Primăvara și toamna rămân perioadele optime pentru toți acești răpitori, cu activitate ridicată pe tot parcursul zilei.
Poziția Lacului Gilău, prima verigă a unei cascade de trei lacuri de acumulare, oferă pescarilor și turiștilor deopotrivă posibilitatea de a explora o zonă montană întreagă într-o singură ieșire — de la Gilău, prin Someșul Cald, până la Tarnița, cel mai mare și mai spectaculos dintre cele trei lacuri, cunoscut pentru culoarea turcoaz a apei sale. Fotografii aeriene realizate de-a lungul anilor au documentat frumusețea acestui lanț de lacuri, considerat una dintre cele mai spectaculoase priveliști naturale din apropierea Clujului.
Pentru un pescar care vizitează Lacul Gilău, apropierea de celelalte două lacuri din cascadă oferă opțiuni suplimentare de explorare, fiecare cu propriul specific — Someșul Cald, mai mic și mai adânc, sau Tarnița, cel mai mare, folosit adesea pentru activități recreative variate, de la pescuit până la sporturi nautice.
Pescuitul pe Lacul Gilău se practică pe bază de licență eliberată de AJVPS Cluj, administratorul oficial al apelor publice din județ. Fiind un lac cu rol infrastructural important — sursă de rezervă pentru alimentarea cu apă a Clujului —, orice pescar trebuie să respecte cu atenție eventualele restricții de acces impuse pentru protecția calității apei destinate consumului uman.
Recomandarea generală pentru orice pescar interesat de o vizită la Gilău este contactarea prealabilă a AJVPS Cluj pentru confirmarea condițiilor actuale de acces și a eventualelor zone restricționate din apropierea prizei de apă a stației de tratare.
Sezonul optim pentru Lacul Gilău se întinde din primăvară până toamna târziu, cu crapul cel mai activ vara și răpitorii — știucă și șalău — cei mai productivi primăvara și toamna, când temperatura apei rămâne moderată datorită aportului constant din amonte. Fiind un lac de munte, cu apă mai rece decât la lacurile de câmpie, sezonul activ se extinde adesea puțin mai mult decât la alte destinații din Transilvania, cu activitate bună chiar și la începutul toamnei.
Pentru o vizită la Lacul Gilău, echipamentul standard pentru crap și caraș acoperă majoritatea situațiilor, iar pentru cei orientați spre știucă, șalău sau biban, un set de naluci de spinning variate completează pregătirile. Fiind un lac la poalele Apusenilor, cu acces auto facil dinspre E60, nu este nevoie de echipament special de teren, deși haine potrivite pentru temperaturi ușor mai scăzute decât în câmpie rămân o precauție utilă, mai ales dimineața și seara.
Pentru cei interesați și de istoria zonei, o combinație de pescuit la Gilău cu o scurtă vizită la ruinele castrului roman sau la castelul medieval din apropiere transformă o simplă ieșire tehnică într-o experiență culturală completă, la doar 15 kilometri de Cluj-Napoca.
Dincolo de cele trei lacuri ale cascadei hidroenergetice, zona Gilău-Someșul Cald oferă și puncte de plecare pentru trasee montane în Munții Apuseni, populare printre locuitorii Clujului care caută o ieșire rapidă în natură, fără o deplasare lungă. Pentru un pescar care rămâne o zi întreagă în zonă, combinația de pescuit dimineața și o scurtă drumeție după-amiaza pe potecile din jurul lacurilor completează bine o vizită la Gilău.
Lacul Gilău este o destinație convenabilă pentru pescarii din Cluj-Napoca și din împrejurimi care caută un lac de munte accesibil, la doar 15 km de oraș, cu o combinație solidă de specii — crap, știucă, biban, șalău, caraș — și un peisaj deluros la poalele Apusenilor. Fiind prima verigă a unei cascade de trei lacuri, Gilău oferă și oportunitatea de a explora o zonă turistică mai amplă, până la spectaculosul Lac Tarnița.
Contextul istoric excepțional al zonei — castrul roman care păzea drumul spre Napoca, legenda voievodului Gelu din Gesta Hungarorum, castelul medieval ridicat peste ruinele romane — transformă o simplă sesiune de pescuit într-o incursiune în peste două milenii de istorie a Transilvaniei. Pentru pescarul din Cluj care caută atât accesibilitate, cât și profunzime istorică, Lacul Gilău rămâne o alegere excelentă.
Crap, știucă, biban, șalău și caraș pe 346 ha.
La licență de la AJVPS Cluj.
Com. Gilău, jud. Cluj, la 15 km de Cluj-Napoca. GPS orientativ: 46.77, 23.35.
