🌊 Cotele Dunării azi

Aici găsești cotele Dunării actualizate zilnic la cele 23 de stații hidrologice de pe sectorul românesc al fluviului. Pentru fiecare localitate vezi nivelul apei (în cm la miră), temperatura apei, tendința pe 24 de ore și prognoza pe 5 zile. Apasă pe o stație de pe hartă sau din listă pentru detalii. Datele sunt oficiale, de la AFDJ și INHGA.

Ce înseamnă cota Dunării?

Cota este înălțimea apei măsurată la mira hidrometrică a stației, exprimată în centimetri față de un reper local numit „zero-ul mirei". De aceea valorile diferă mult de la o stație la alta și pot fi chiar negative — un nivel de „−27 cm" la Giurgiu înseamnă că apa a coborât sub reperul de referință al acelei mire, nu că fluviul ar avea adâncime negativă. Cota nu este adâncimea Dunării; e o referință pentru a urmări dacă apa crește sau scade.

Variația pe 24h îți arată cu câți centimetri s-a modificat nivelul față de ziua precedentă: o săgeată ▲ înseamnă apă în creștere, ▼ apă în scădere, iar ◆ nivel staționar. Coloana de prognoză (24h–120h) estimează cum va evolua nivelul în următoarele 5 zile.

Stațiile principale și kilometrii fluviali

Dunărea românească se măsoară în kilometri fluviali, numărați de la vărsare (Sulina, km 0) spre amonte (Baziaș, km 1072). Iată câteva stații de referință pentru pescari și navigatori:

Temperatura apei Dunării azi

Pe lângă nivel, stațiile AFDJ măsoară zilnic și temperatura apei Dunării — o găsești în widgetul de mai sus, pentru fiecare stație, alături de cotă. Orientativ, pe sectorul românesc: vara apa urcă la 22–28°C (în valurile de caniculă chiar peste), primăvara și toamna se situează între 8 și 18°C, iar iarna coboară spre 0–4°C, cu sloiuri sau pod de gheață în anii geroși. Diferențele între stații sunt de regulă mici (1–3°C), dar brațele secundare și zonele lente se încălzesc mai repede decât șenalul.

Pentru pescari, temperatura apei e la fel de importantă ca nivelul: sub 8–10°C metabolismul peștilor pașnici încetinește mult (rămân activi șalăul și avatul), între 15 și 24°C e intervalul optim pentru crap, plătică și somn, iar peste 26–27°C apa ține mai puțin oxigen și peștele se hrănește mai ales noaptea și dimineața devreme. Am detaliat subiectul în ghidul temperatura apei și pescuitul.

Cotele Dunării pe stații — de la Baziaș la Sulina

Mai jos găsești toate cele 23 de stații hidrologice AFDJ de pe sectorul românesc, în ordinea curgerii. Cota zilnică pentru fiecare o vezi în widgetul din partea de sus a paginii; aici îți spunem ce definește fiecare sector pentru pescuit.

Cota Dunării la Baziaș (km 1072)

Punctul în care Dunărea intră în România, la granița cu Serbia. Stația de referință pentru tot ce urmează în aval: o creștere înregistrată la Baziaș ajunge la Zimnicea sau Brăila în câteva zile. Zonă de început de defileu, cu apă adâncă și maluri stâncoase.

Cota Dunării la Moldova Veche (km 1048)

Golful Moldova Veche și ostrovul din dreptul localității formează una dintre cele mai cunoscute zone de răpitori din Clisura Dunării — șalău, biban mare și somn. Nivelul aici e influențat direct de lacul de acumulare Porțile de Fier I.

Cota Dunării la Drencova (km 1015)

Stație din plin defileu, în amonte de Cazane. Apă foarte adâncă, maluri abrupte — pescuit la somn și șalău din barcă, pe structuri stâncoase.

Cota Dunării la Orșova (km 954)

Golful Cerna și ieșirea din Cazane, pe lacul de acumulare Porțile de Fier I. Variațiile de nivel țin mai mult de regimul barajului decât de viiturile naturale. Zonă renumită pentru somn și șalău.

Cota Dunării la Drobeta-Turnu Severin (km 931)

Imediat aval de barajul Porțile de Fier I, deci nivelul poate varia rapid în funcție de uzinare. Curent puternic, fund tare — mreană, scobar, avat, iar în gropi somn.

Cota Dunării la Gruia (km 851)

Aval de Porțile de Fier II, unde fluviul își recapătă regimul natural de câmpie. Maluri joase, ostroave și plaje de nisip — feeder la plătică și caras, somn pe șenal.

Cota Dunării la Cetate (km 811)

Port dunărean în județul Dolj, cu luncă largă și băltiri laterale care se umplu la ape mari — zone excelente de crap și caras după viituri.

Cota Dunării la Calafat (km 795)

Reperul sud-vestului, la podul Calafat–Vidin. Luncă largă cu bălți laterale și ostroave; la ape în scădere se pescuiește bine pe drop-off-urile din fața orașului.

Cota Dunării la Rast (km 738)

Sector de câmpie cu maluri joase, cunoscut pentru viiturile care inundă lunca. Stație utilă pentru pescarii din sudul Doljului.

Cota Dunării la Bechet (km 679)

Punct de trecere cu bacul spre Oryahovo (Bulgaria). Șenal cu nisip și ostroave; la ape medii se prind somn și avat la capetele de ostrov.

Cota Dunării la Corabia (km 630)

Port istoric în județul Olt. În amonte și aval se întind zone largi cu ostroave — pescuit la somn, mreană și plătică.

Cota Dunării la Turnu Măgurele (km 597)

Puțin aval de confluența cu Oltul, care aduce debit și hrană — confluența e un punct clasic de somn și șalău. Cota de aici reflectă și aportul Oltului, nu doar al Dunării.

Cota Dunării la Zimnicea (km 554)

Cel mai sudic punct al României. Sector de câmpie cu șenal larg, ostroave și plaje — la ape în scădere, feeder la plătică pe marginea șenalului și somn în gropile din aval de ostroave. Stația e reper pentru pescarii din Teleorman.

Cota Dunării la Giurgiu (km 493)

Reperul clasic pentru sudul țării și pentru pescarii din București, aflat la o oră de capitală. Podul Prieteniei, canalul Sfântul Gheorghe și ostroavele din zonă oferă variație: somn pe șenal, crap și caras în brațele lente.

Cota Dunării la Oltenița (km 430)

La confluența Argeșului cu Dunărea — gura Argeșului e un hotspot cunoscut de somn și șalău, mai ales pe apă în creștere. A doua opțiune la distanță scurtă de București.

Cota Dunării la Călărași (km 370)

Aici Dunărea se desparte în brațul Borcea și Dunărea Veche, iar bacul Chiciu–Ostrov leagă malurile. Brațul Borcea e o destinație de somn și crap sălbatic renumită în toată țara; cota de la Călărași e reperul pentru tot sectorul.

Cota Dunării la Cernavodă (km 300)

Pe Dunărea Veche, la intrarea în canalul Dunăre–Marea Neagră și sub podul Anghel Saligny. Curent moderat, gropi adânci la piciorul podului — somn și șalău; în zonele lente, plătică la feeder.

Cota Dunării la Hârșova (km 253)

Aval de reunirea brațelor Borcea și Dunărea Veche (la Giurgeni–Vadu Oii), fluviul curge din nou unit, cu debit mare. Maluri stâncoase pe alocuri, gropi adânci — somn de talie.

Cota Dunării la Brăila (km 170)

De la Brăila în aval începe Dunărea maritimă, dragată pentru nave mari: adâncimi de peste 20 m pe alocuri, curent puternic, maluri amenajate. Se pescuiește greu de pe faleză, dar gropile și dana veche țin somn mare; în amonte, Balta Brăilei oferă brațe și gârle pentru crap și caras. Cota de la Brăila e printre cele mai urmărite de pescari.

Cota Dunării la Galați (km 150)

Confluența cu Siretul (km 155) și, puțin în aval, cu Prutul (km 134) fac din sectorul Galați una dintre cele mai bogate zone de somn din România — inclusiv exemplare-record. Apa în creștere activează confluențele; pe apă mică se caută gropile de pe șenal.

Cota Dunării la Isaccea (km 103)

Sector îngust cu fund tare și curent, vestit primăvara pentru scrumbia de Dunăre, iar tot anul pentru somn. Cota de aici interesează și pescarii care urcă din Deltă.

Cota Dunării la Tulcea (km 71)

Poarta Deltei: puțin în amonte, la Ceatal Chilia, fluviul se desparte în brațele Chilia și Tulcea. Cota de la Tulcea e reperul pentru cine intră în Deltă — la ape mari, canalele și ghiolurile se umplu și peștele se împrăștie; la ape mici, se concentrează pe canalele principale. Vezi și ghidul de pescuit în Delta Dunării.

Cota Dunării la Sulina (km 0)

Vărsarea în Marea Neagră, kilometrul zero al fluviului. Cotele sunt mici și influențate de vânt și de nivelul mării; apa salmastră aduce specii marine — aici se termină Dunărea și începe pescuitul la mare.

Cum citești corect nivelul înainte de partidă

• Uită-te la tendință, nu doar la cifra de azi. O cotă în scădere de câteva zile, cu apă care se limpezește, e adesea mai productivă decât una în plină creștere.
• Compară stația ta cu cea din amonte. Ce se întâmplă mai sus pe fluviu ajunge la tine în 1–3 zile — prognoza te ajută să prinzi momentul.
• Apă mare = pescuit la maluri și brațe. Apă mică și limpede = șenal, gropi și structuri.
• Temperatura apei contează pentru activitatea peștelui: sub 8°C iarna peștele e leneș; primăvara–vara, creșterea temperaturii declanșează perioade de hrănire intensă.
• Siguranța întâi. La viituri, curentul și plutitorii devin periculoși; verifică nivelul și evită malurile surpate.

Ce pești prinzi în Dunăre și unde îi cauți

Dunărea este una dintre cele mai bogate ape ale României, cu zeci de specii. Iată cele mai căutate de pescari și locurile unde le găsești, în funcție de structura fluviului:

Nivelul Dunării și activitatea peștelui

Tendința nivelului spune mai mult decât cifra de azi. Iată cum se corelează, în mare, mișcarea apei cu pescuitul pe specii:

• Apă în creștere (viitură): somnul devine foarte activ — apa tulbure aduce hrană și el vânează la maluri, în brațe și gârle. Adesea viitura în scădere ușoară e momentul de aur pentru somn.
• Apă în scădere și limpezire: crapul, plătica și carasul revin pe firul apei și în gropi — cea mai constantă perioadă pentru staționar și feeder.
• Apă mică și limpede: răpitorul de pradă vizuală (șalău, avat, biban) e în formă; spinningul pe praguri și structuri dă rezultate.
• Ape foarte mari: evită șenalul (curent + plutitori) și mută-te în brațe secundare și zone protejate, unde peștele se adăpostește.

Surse: nivelul apei și temperatura provin de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), iar prognozele hidrologice de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). pescuit365 preia și afișează aceste date oficiale zilnic, cu rol informativ. Pentru navigație și decizii oficiale, consultă direct sursele.