Lac de acumulare (574 ha) · Taxe, specii, regulament și recenzii reale de la pescari
📷 Imagine ilustrativă — poza nu reprezintă balta descrisă.
Lacul Drăcșani din com. Sulița, jud. Botoșani (574 ha), este cel mai mare lac de acumulare din județ, cu crap, știucă, biban, șalău și caraș.
Crap activ mai–oct; știucă/șalău activ toamnă–primăvară.
Lacul Drăcșani este situat pe cursul râului Sitna, în satul Drăcșani, parte a comunei Sulița, județul Botoșani, în regiunea istorică a Moldovei. Cu o lungime de aproximativ 8 kilometri și o suprafață de 574 de hectare, este cel mai mare lac de acumulare din județul Botoșani și al doilea lac ca mărime din toată Moldova, după Bratesul din Galați — o poziție care îl plasează printre cele mai importante corpuri de apă din regiune, dincolo de simpla clasificare de „lac de acumulare local”.
Satul Drăcșani, aflat pe malul lacului, aparține administrativ comunei Sulița, nu formează o comună de sine stătătoare, așa cum ar putea sugera denumirea uzuală a lacului. Zona este ușor accesibilă din orașele mai mari ale județului, iar dimensiunile impresionante ale lacului atrag constant pescari din întreg județul Botoșani, dar și din județele învecinate, în căutarea unei sesiuni pe una dintre cele mai mari suprafețe de apă din nord-estul Moldovei.
Istoria Lacului Drăcșani este neobișnuit de bine documentată pentru un lac de acumulare din Moldova: înainte de Primul Război Mondial, aici exista doar un iaz mic, cu un baraj simplu de pământ. În 1925, țărani din trei comune vecine au cumpărat iazul de la frații Fischer, foști proprietari ai terenului — un episod care arată cum multe dintre resursele de apă din Moldova interbelică treceau, la acea vreme, prin tranzacții directe între comunități rurale și proprietari privați, adesea de origine evreiască, precum familia Fischer.
În perioada comunistă, iazul a fost naționalizat și ulterior supraînălțat, pentru a crește capacitatea de stocare necesară irigațiilor și atenuării viiturilor pe cursul Sitnei. Barajul actual are o înălțime de aproximativ 5,85 metri, o lățime la coronament de 6,50 metri și o lungime totală de 610 metri — dimensiuni care, deși modeste pentru un baraj hidrotehnic, au fost suficiente pentru a transforma un mic iaz interbelic într-unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Moldova.
Satul Drăcșani, atestat documentar din iulie 1616, este locul de naștere al Agafiei Ilie (1876-1968), monahie la Mănăstirea Sihăstria și mamă a Sfântului Cleopa Ilie, unul dintre cei mai venerați duhovnici ortodocși români ai secolului XX. Legătura satului cu una dintre cele mai importante figuri ale spiritualității românești moderne rămâne un detaliu biografic mai puțin cunoscut, dar semnificativ pentru istoria locală a zonei.
Tot din Drăcșani provine și Georgeta Damian, canotoare română născută în 1976, o altă figură notabilă a satului. Cu o populație de doar 1.170 de locuitori la recensământul din 2021, faptul că această așezare relativ mică a dat naștere atât unei figuri religioase de anvergură națională, cât și unei sportive de performanță, spune ceva despre continuitatea și rezistența comunităților rurale mici din Moldova de-a lungul secolelor.
Lacul Drăcșani susține o activitate piscicolă intensă, cu o producție anuală estimată la aproximativ 400 de tone de pește, alături de funcția sa de irigație și atenuare a viiturilor. Speciile prezente — crap, știucă, biban, șalău și caraș — acoperă atât pescuitul static, cât și spinning-ul la răpitori, într-un lac suficient de mare pentru a susține populații sănătoase din toate aceste specii simultan.
Perioada activă pentru crap se întinde din mai până în octombrie, cu vârf de activitate în lunile calde de vară, în timp ce știuca și șalăul rămân active mai ales toamna și primăvara, profitând de temperaturile moderate ale apei din aceste sezoane de tranziție, când răpitorii sunt mai dispuși să vâneze activ pe toată durata zilei.
Lacul Drăcșani se confruntă cu o problemă ecologică semnificativă: eutrofizare avansată, cauzată de deversări de ape uzate și de poluarea agricolă din bazinul hidrografic, agravată de un sistem insuficient de guri de evacuare de fund pentru sedimente. Adâncimea medie de doar 1,16 metri, combinată cu colmatarea semnificativă a lacului față de capacitatea inițială de 6,82 milioane de metri cubi, contribuie și ea la accelerarea acestui proces.
Pentru un pescar, această realitate ecologică nu împiedică pescuitul — dimpotrivă, apele bogate în nutrienți susțin adesea o activitate piscicolă intensă —, dar explică de ce administrarea lacului rămâne un subiect activ de discuție la nivel local, cu autoritățile responsabile de gestionarea resurselor de apă din județul Botoșani urmărind constant echilibrul dintre exploatarea piscicolă și sănătatea pe termen lung a ecosistemului.
Pentru crapul din Lacul Drăcșani, fiind un lac mare, cu adâncime medie redusă (1,16 m), momelile clasice — porumb, boilies, cânepa ca aditiv de nadă — funcționează bine, cu nadire generoasă adaptată suprafeței vaste a lacului. Zonele mai adânci, aproape de fostul curs al Sitnei sau lângă baraj, tind să concentreze exemplarele mai mari, mai ales în perioadele de căldură intensă.
Carasul răspunde bine la o gamă variată de momeli — râme, mămăligă, porumb fiert — și, într-un lac cu producție piscicolă intensă precum Drăcșani, oferă un ritm constant de capturi, potrivit pentru sesiuni relaxate sau pentru pescarii aflați la început de drum.
Pentru știucă, șalău și biban, spinning-ul cu naluci artificiale — voblere, linguri, jiguri — rămâne tehnica principală, prezentată de-a lungul zonelor cu vegetație de mal sau structură subacvatică, frecvente într-un lac mare precum Drăcșani, cu maluri neregulate formate prin inundarea văii Sitnei. Fiind un lac cu apă bogată în nutrienți, populația de pește alb este densă, ceea ce susține indirect și o populație sănătoasă de răpitori.
Toamna și primăvara rămân perioadele optime pentru acești răpitori, cu activitate ridicată pe tot parcursul zilei, în timp ce vara, adâncimea redusă a lacului poate duce la temperaturi ridicate ale apei, care reduc activitatea în orele de amiază — un aspect specific lacurilor puțin adânci, diferit de comportamentul întâlnit la lacurile de munte mai reci și mai profunde.
Un om de afaceri din Botoșani, proprietarul complexului Poienița Agrotur, a anunțat că a obținut aprobare de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului pentru construcția unui „Parc Tematic Natura 2000” — un sat pescăresc cu cazare în căsuțe mici și zone de agrement, situat în intravilanul satului Drăcșani. Acest proiect, dacă se materializează, ar transforma semnificativ oferta turistică din jurul lacului, adăugând infrastructură de cazare la un lac care, până acum, a funcționat mai ales ca resursă piscicolă și de irigație, fără facilități turistice extinse.
Pentru pescarii care urmăresc dezvoltarea zonei, acest tip de investiție ar putea aduce, pe termen mediu, o experiență mai completă la Drăcșani — similară altor lacuri mari din România unde infrastructura turistică s-a dezvoltat treptat în jurul unei resurse piscicole valoroase deja existente.
Pescuitul pe Lacul Drăcșani se practică pe bază de licență eliberată de AJVPS Botoșani, administratorul oficial al apelor publice din județ. Fiind cel mai mare lac din Botoșani, considerat de mulți pescari locali unul dintre punctele de referință ale pescuitului sportiv din regiune, cererea de permise poate fi ridicată în perioadele de vârf ale sezonului, motiv pentru care o verificare prealabilă a disponibilității rămâne recomandată.
Presa locală din Botoșani a descris județul drept un adevărat „rai al pasionaților de pescuit”, cu Lacul Drăcșani menționat constant printre cele mai bune locații pentru partide de pescuit din zonă — o reputație construită de-a lungul multor ani de activitate piscicolă susținută pe acest lac.
Județul Botoșani, cel mai nordic județ al Moldovei istorice, se învecinează la nord și la est cu Republica Moldova și Ucraina, o poziție de graniță care i-a marcat istoria de-a lungul secolelor. Relieful predominant deluros, cu văi largi și lacuri de acumulare formate pe cursurile râurilor mici — Sitna, Jijia, Miletin —, a creat condiții favorabile pentru dezvoltarea unei rețele dense de bălți și iazuri, dintre care Lacul Drăcșani rămâne cel mai mare exemplu.
Presa locală descrie frecvent județul Botoșani drept un veritabil paradis pentru pescarii pasionați, datorită numărului mare de locații disponibile, de la iazuri mici private, până la lacuri de acumulare impresionante precum Drăcșani. Această densitate de opțiuni de pescuit face din Botoșani unul dintre județele preferate de comunitatea de pescari sportivi din Moldova, nu doar de localnici, ci și de vizitatori din alte regiuni ale țării.
Perioada mai-octombrie rămâne intervalul optim pentru crap și caraș, cu vârf de activitate în lunile calde de vară, când adâncimea redusă a lacului favorizează încălzirea rapidă a apei. Pentru știucă și șalău, toamna și primăvara oferă condiții mai bune, cu activitate constantă pe tot parcursul zilei, spre deosebire de verile toride, când adâncimea mică a lacului poate duce la supraîncălzirea apei în orele de amiază.
Fiind cel mai mare lac din județ, cu maluri întinse pe 8 kilometri, o hartă orientativă sau o discuție prealabilă cu pescari locali despre zonele productive poate economisi timp prețios pentru vizitatorii aflați la prima experiență pe acest lac. Echipamentul standard pentru un lac mare — fire potrivite pentru distanțe medii-lungi de aruncare, momeli variate pentru multiple specii — rămâne recomandarea de bază pentru orice sesiune la Drăcșani.
Lacul Drăcșani este o destinație de top pentru pescarii din Botoșani și din întreaga Moldovă de nord care caută cel mai mare lac de acumulare din județ, cu o producție piscicolă susținută de 400 de tone anual și o diversitate de specii — crap, știucă, biban, șalău, caraș — care acoperă orice stil de pescuit. Dimensiunile impresionante (574 ha, 8 km lungime) oferă spațiu pentru explorare extinsă, chiar și pe parcursul mai multor vizite.
Istoria neobișnuit de bine documentată a lacului — de la micul iaz cumpărat de țărani de la frații Fischer în 1925, până la supraînălțarea comunistă și proiectul recent al unui sat pescăresc turistic — alături de legătura satului cu Agafia Ilie, mama Sfântului Cleopa, adaugă un context cultural și istoric aparte pentru o zonă altfel cunoscută mai ales pentru dimensiunile lacului. Pentru pescarul din nord-estul Moldovei, Drăcșani rămâne un reper de necolit.
Crap, știucă, biban, șalău și caraș pe 574 ha – cel mai mare lac din Botoșani.
La licență de la AJVPS Botoșani.
Sat Drăcșani, com. Sulița, jud. Botoșani. GPS orientativ: 47.63, 26.93.
