Baltă privată („La Nufărul") · Taxe, specii, regulament și recenzii reale de la pescari
📷 Imagine ilustrativă — poza nu reprezintă balta descrisă.
Balta Ungheni, cunoscută local ca „La Nufărul", se află între satele Cristești și Ungheni, jud. Mureș, la ~8 km de Târgu Mureș spre Iernut. Crap, caraș, știucă și somn african, cu regulament C&R pentru exemplarele mari.
Activ mai–octombrie.
Așezarea care astăzi poartă numele Ungheni este atestată documentar din anul 1264, sub denumirea maghiară „Naradtew", și a fost cunoscută secole la rând drept „Nirașteu" — nume care, potrivit istoricilor locali, derivă chiar din unghiul geografic format de confluența râului Niraj cu Mureșul, exact locul unde se află localitatea. Poziția la vărsarea Nirajului în Mureș a fost dintotdeauna un punct natural de importanță, atât pentru agricultură, cât și pentru transportul pe apă din trecut.
În 1968, în urma marii reorganizări administrative a României comuniste, fosta așezare Nirașteu a devenit comuna Ungheni, iar la 18 aprilie 2004 comuna a fost declarată oraș, incluzând și satele Moreşti, Săuşa, Vidrasău, Cerghid, Cerghizel și Recea. Astăzi Ungheni este un oraș de mărime medie în sud-vestul județului Mureș, la aproximativ 11 km de municipiul Târgu Mureș, cu o comunitate greco-catolică veche, care a ridicat între 1858 și 1864 o biserică de piatră cu hramul Sfânta Treime — unul dintre reperele arhitecturale ale localității.
Zona dintre Cristești și Ungheni, chiar în lunca Mureșului, e presărată cu foste gropi de împrumut și bălți formate din exploatări de balastru sau din brațe moarte ale râului — un peisaj tipic pentru cursurile mijlocii ale râurilor mari din Transilvania, unde apa freatică ridicată și solul aluvionar creează condiții bune pentru amenajarea de bălți piscicole private. Balta cunoscută drept „La Nufărul" se încadrează exact în acest tipar: o apă relativ mică, dar bine populată, amenajată în spatele unei foste stații de transformare electrică, la limita dintre cele două localități.
Apropierea de albia Mureșului înseamnă și o legătură indirectă cu fauna piscicolă a râului mare — nu e neobișnuit ca administratorii unor astfel de bălți din lunca Mureșului să introducă periodic exemplare noi de crap sau știucă, menținând o populație activă și diversificată, atractivă atât pentru pescarii ocazionali din Târgu Mureș, cât și pentru cei care caută o sesiune de câteva ore fără drum lung.
Niraj, râul care se varsă în Mureș chiar la Ungheni, izvorăște din Munții Gurghiului, la o altitudine de 1.239 de metri, formându-se din unirea a două cursuri de munte — Nirajul Mic și Nirajul Mare. Cu o lungime totală de 82 km, Nirajul parcurge o distanță considerabilă prin zona deluroasă a Mureșului înainte de a-și încheia traseul chiar în punctul care a dat, potrivit istoricilor locali, numele întregii localități: „unghiul" geografic format de confluența celor două ape.
Pentru pescar, această confluență înseamnă o zonă hidrografică mai complexă decât un simplu curs de apă — amestecul apelor de munte, mai reci și mai oxigenate, ale Nirajului cu apa mai domoală a Mureșului creează un microclimat acvatic favorabil unei diversități mai mari de specii decât ar susține fiecare râu separat. Fenomenul explică parțial și de ce zona Cristești-Ungheni concentrează mai multe bălți și amenajări piscicole private decât alte segmente ale văii Mureșului din apropierea Târgu Mureșului, administratorii locali profitând de calitatea bună a apei freatice din zona confluenței.
Balta „La Nufărul" aplică un regulament relativ strict pentru o baltă privată de dimensiuni mici: maximum 3 lansete de persoană, fiecare echipată cu un singur cârlig, iar pescuitul din orice tip de ambarcațiune este complet interzis — reguli menite să limiteze presiunea de pescuit pe o suprafață de apă redusă. Reținerea este permisă doar pentru exemplare cu greutatea între 1 și 3 kg; orice pește care depășește 3 kg trebuie eliberat imediat, la fel ca puietul de crap sub 1 kg, care se eliberează necondiționat — un regulament clar orientat spre protejarea atât a reproducătorilor tineri, cât și a exemplarelor mature, trofeu.
Lista speciilor interzise la reținere este neobișnuit de detaliată pentru o baltă mică: sturion, cegă, fitofag, amur și cosaș nu pot fi păstrate, indiferent de mărime — probabil o măsură de protejare a unor specii introduse cu scop de populare pe termen lung sau pur și simplu specii pe care administratorul le consideră prea valoroase pentru a fi scoase din baltă. Pescuitul nocturn este de asemenea interzis, ceea ce limitează sesiunile la orele de zi, de la răsărit până la apus.
Printre speciile permise se numără și somnul african (Clarias gariepinus), o specie exotică rar întâlnită în bălțile de pescuit sportiv din România, crescută de obicei în ferme piscicole pentru consum și, ocazional, introdusă în bălți private pentru diversificarea experienței de pescuit. Prezența lui aici, alături de crap, caraș și știucă, face din „La Nufărul" o destinație puțin neobișnuită pentru pescarii din Târgu Mureș care vor să încerce o specie mai puțin comună fără să facă drum lung către bălțile specializate din alte județe.
Știuca, la rândul ei, adaugă un element de pescuit la răpitor pe o apă altfel dominată de speciile pașnice — o combinație de tehnici (momeală vegetală pentru crap și caraș, momeală vie sau naturală pentru știucă) care permite o sesiune variată, potrivită atât pentru pescari cu experiență, cât și pentru cei care încearcă pentru prima dată pescuitul la răpitor pe o apă mică, ușor de „citit".
Satul Cristești, care dă jumătate din numele bălții „La Nufărul" (aflată chiar între Cristești și Ungheni), are o istorie mult mai lungă decât lasă să se creadă un nume atestat abia din 1332, sub forma latină „Santa Cruce" (cunoscut ulterior și ca Cristuru Mureș, apoi Cristești din 1944). Cercetările arheologice au demonstrat că zona era locuită încă din perioada romană timpurie: aici a funcționat un vicus daco-roman, o așezare civilă din secolele II-III d.Hr., contemporană cu perioada de maximă întindere a provinciei Dacia.
Descoperirea cea mai spectaculoasă a venit relativ recent: arheologii de la Muzeul Județean Mureș au scos la iveală la Cristești un cimitir roman timpuriu cu aproximativ 30 de morminte, incluzând o groapă comună în care au fost îngropați circa 20 de copii — datat la granița dintre secolele II și III d.Hr., chiar la începuturile provinciei romane Dacia. E o descoperire de excepție pentru arheologia Mureșului, care arată că zona confluenței Niraj-Mureș, unde se pescuiește azi crap și somn african, a fost un punct de locuire organizată încă din primele decenii ale stăpânirii romane la nord de Dunăre.
Balta se află la aproximativ 8 km de Târgu Mureș, pe direcția Iernut, exact între satele Cristești și Ungheni — un traseu scurt și direct pentru pescarii din municipiu, fără nevoie de drumuri secundare complicate. Fiind atât de aproape de un oraș mare, balta poate fi mai solicitată în weekend, mai ales dimineața devreme, când pescarii locali preferă sesiunile scurte, de câteva ore, înainte de căldura zilei.
Zona mai largă a Ungheniului, la confluența Nirajului cu Mureșul, oferă și alte puncte de interes pentru cei care vor să combine ieșirea cu o plimbare — biserica greco-catolică din secolul XIX, malurile Mureșului sau satele componente ale orașului, fiecare cu propriul specific arhitectural transilvănean.
Verifică din timp la administrator regulile exacte de reținere și eventualele tarife actualizate, mai ales dacă vii special din afara zonei Târgu Mureș — fiind o baltă mică și privată, condițiile se pot ajusta sezonier. Respectă cu strictețe limita de 3 lansete și interdicția pescuitului nocturn, reguli aplicate ferm pe această baltă, spre deosebire de multe alte ape private din zonă cu regulament mai permisiv.
Pentru crap și caraș, o nadă simplă pe bază de porumb sau mămăligă funcționează bine în apa relativ mică a bălții; pentru știucă, încearcă lingurițe sau naturale mici, aproape de zonele cu vegetație. Dacă țintești somnul african, informează-te la fața locului despre tehnicile recomandate — specia are un comportament diferit față de somnul comun european, cu preferință pentru ape mai calde și momeli specifice.
Fiind atât de aproape de Târgu Mureș, balta e o opțiune bună pentru o sesiune scurtă după-amiaza sau la finalul unei zile de lucru, fără să fie nevoie de un weekend întreg dedicat pescuitului. Dacă vii din altă zonă a județului special pentru somnul african — o specie rar întâlnită în bălțile din Mureș — sună din timp pentru a confirma că balta e populată corespunzător în perioada respectivă, întrucât administratorii bălților mici private ajustează uneori populările în funcție de sezon și de cererea pescarilor.
Pentru o zi completă în zonă, combină sesiunea de pescuit cu o scurtă vizită în Ungheni — biserica greco-catolică din secolul XIX sau pur și simplu o plimbare pe malul Mureșului, chiar la confluența cu Nirajul, oferă un context geografic și istoric care completează bine o dimineață petrecută la baltă, mai ales pentru cei care vin din afara județului și vor să vadă mai mult decât o simplă apă de pescuit. Iar dacă drumul te poartă și prin Cristești, câteva minute petrecute căutând informații despre recenta descoperire arheologică a cimitirului roman adaugă un plus de perspectivă istorică unei ieșiri altfel dedicate exclusiv pescuitului sportiv, într-o zonă a Mureșului cu mult mai multă istorie sub picioare decât lasă să se vadă traficul de zi cu zi de pe DN15.
Între satele Cristești și Ungheni, jud. Mureș, la ~8 km de Târgu Mureș, spre Iernut, în spatele unei foste stații de transformare.
Crap, caraș, știucă și somn african (Clarias) — reținere permisă doar între 1 și 3 kg, peste această greutate eliberare obligatorie.
Maxim 3 lansete cu un singur cârlig, pescuit nocturn interzis, pescuit din barcă interzis, iar sturion/cegă/fitofag/amur/cosaș nu pot fi reținuți.
