Lac privat · pescuit sportiv (fostă groapă de sortare minieră/irigații CAP, anii 1980) · Taxe, specii, regulament și recenzii reale de la pescari
📷 Imagine ilustrativă — poza nu reprezintă balta descrisă.
Balta Cocorenilor este un lac de circa 8 hectare în comuna Plopșoru (Urdari), județul Gorj, la 40 km de Târgu Jiu și 35 km de Filași. Oferă pescuit de zi și noapte la crap, somn, știucă și biban, cu reținere de maxim 5 kg. Fără barcă, fără populare suplimentară — un lac natural cu pești sălbatici.
Tarifele sunt orientative — confirmă la 0763 550 863 sau 0723 031 857. Reținere max. 5 kg per sesiune. Pescuit din barcă INTERZIS.
Crap activ mai–octombrie. Somnul e mai activ vara noaptea. Știuca răspunde toamna.
Numele „Balta Cocorenilor" nu e întâmplător — vine direct de la satul Cocoreni, aflat la câțiva kilometri, iar numele satului însuși are o poveste frumoasă. Potrivit surselor de istorie locală, denumirea vine de la faptul că în vechime, pe locul actualului sat, exista o baltă unde veneau cocorii — păsările migratoare cunoscute pentru popasurile lor în zonele umede din lunca Jiului. Cu timpul, acea mlaștină originală a fost secată, iar cursul Jiului a fost deviat și îndiguit chiar pe locul fostei bălți, ștergând aproape complet urmele geografiei inițiale care a dat naștere numelui.
Balta de pescuit de azi nu e însă direct aceeași apă cu mlaștina medievală a cocorilor, ci are o istorie mai recentă, legată de economia industrială a Gorjului. Conform informațiilor adunate din surse locale de pescuit, terenul pe care se află astăzi lacul a aparținut, în perioada 1980-1989, unei stații de sortare pentru bazinul minier din zonă și sistemului de irigații al fostului CAP Urdari — o structură economică tipică Gorjului socialist, județ construit în jurul mineritului de lignit și al marilor ferme colective. După 1989, odată cu declinul acestor structuri, fosta groapă/canal legat de sortare și irigații s-a umplut treptat cu apă și a devenit, în timp, balta de pescuit cunoscută azi.
Un detaliu important de clarificat pentru orice pescar care planifică o deplasare: satul Cocoreni, cel care dă numele bălții, este parte din comuna Bâlteni, județul Gorj — nu din comuna Plopșoru și nici din comuna Urdari, așa cum s-ar putea înțelege din unele surse mai vechi. Comuna Bâlteni este formată din cinci sate — Bâlteni (reședința), Cocoreni, Moi, Peșteana-Jiu și Vlăduleni — și se află la aproximativ 18 km sud de Târgu Jiu, pe „Coridorul Jiului". La recensământul din 2021, Cocoreni avea 1.185 de locuitori, în scădere de la 1.208 în 2011 și 1.398 în 2002.
Geografic, Cocoreni se învecinează cu satul Peșteana-Jiu la nord, cu satul Olari (parte din comuna Plopșoru) la sud, iar la vest — dincolo de un pod peste Jiu — cu comuna Urdari. De aici vine, probabil, confuzia administrativă din unele liste online, care asociază balta fie cu Plopșoru, fie cu Urdari: satul Cocoreni se află chiar la granița dintre cele trei unități administrative. Practic, pentru un pescar, reperul cel mai util rămâne satul Cocoreni și DN66, indiferent de comuna administrativă exactă.
Balta se află la aproximativ 40 km de Târgu Jiu, 35 km de Filiași și circa 70 km de Craiova, fiind practic la jumătatea distanței dintre reședința de județ a Gorjului și Craiova. Zona este traversată de drumul național DN66 (Târgu Jiu–Filiași–Craiova) și de calea ferată Târgu Jiu–Craiova, cu opriri în stațiile Plopșoru sau Peșteana-Jiu, ambele la câțiva kilometri de baltă.
Pentru cei care vin cu mașina, există două rute principale: dinspre Târgu Jiu, traseul trece prin Rovinari și Bâlteni până la Plopșoru; dinspre Craiova, ruta merge prin Filiași, Țânțăreni și Izvoare, tot până la Plopșoru, de unde se face legătura spre Cocoreni. Ultimii kilometri sunt pe drum de zonă rurală, cu calitate descrisă de administratorii bălții drept „acceptabilă" — nimic care să necesite o mașină cu gardă la sol mare, dar suficient de accidentat cât să merite prudență, mai ales după ploi abundente.
Zona în care se află Balta Cocorenilor face parte din Podișul Getic, o formă de relief situată în sudul României, între Subcarpații Getici la nord și Câmpia Română la sud. Altitudinile din Podișul Getic scad treptat de la nord la sud, între 200 și 600 de metri, iar relieful se prezintă sub formă de dealuri-platformă, fragmentate de văile largi ale Jiului, Oltului, Argeșului și Dâmboviței. În zona Gorjului, acest relief de podiș coborât spre lunca Jiului explică peisajul relativ domol din jurul comunei Bâlteni și al satului Cocoreni.
Jiul, cel mai important râu al Olteniei, trece chiar prin apropierea satului Cocoreni, unde un pod face legătura spre comuna Urdari. Este exact acest curs de apă — deviat cândva pe locul fostei bălți care a dat numele satului — care explică bogăția freatică a zonei și, indirect, existența mai multor lacuri și bălți de pescuit în lunca joasă din jurul comunei Bâlteni, printre care se numără și balta de care ne ocupăm aici.
Județul Gorj este, de decenii, inima industriei energetice bazate pe cărbune din România. Aici funcționează Complexul Energetic Oltenia (CEO), format din fuziunea Societății Naționale a Lignitului Oltenia cu complexele energetice Turceni, Rovinari și Craiova — cel mai important operator de energie pe bază de cărbune din țară. Complexul Energetic Rovinari, aflat la doar câțiva kilometri de traseul spre Cocoreni, operează o termocentrală cu o capacitate instalată de 990 MW, alimentată din carierele de lignit Rovinari, Tismana și Pinoasa.
Această moștenire industrială se leagă direct de istoria terenului pe care se află astăzi balta de pescuit. Așa cum aminteam, în anii '80 zona a fost folosită ca stație de sortare pentru bazinul minier local. Multe dintre lacurile și bălțile de pescuit din regiune — inclusiv unele foste balastiere sau gropi de împrumut folosite la lucrări miniere și de infrastructură — au ajuns, după 1990, să fie repopulate și transformate în destinații de pescuit sportiv, urmând un tipar comun în toată Oltenia.
Speciile confirmate constant de sursele locale sunt crapul, somnul, știuca și bibanul — un mix tipic pentru o baltă de dimensiuni medii din Oltenia, cu apă suficient de adâncă pentru exemplare mari de somn și suficient de vegetată pe margini pentru știucă și biban. Pentru crap, tehnica clasică de fund funcționează bine în perioada mai-octombrie, cu vârfuri de activitate în orele de dimineață devreme și seara târziu. Pentru somn, sesiunile de noapte cu momeală vie sau cu jig-uri grele, aproape de gropile mai adânci ale bălții, dau cele mai bune rezultate vara.
Alte surse locale de pescuit din zonă menționează și prezența crapului cteno (amur), a carasului și a roșioarei — o diversitate mai mare decât cea confirmată strict pentru varianta curentă a bălții. Recomandarea pentru orice pescar care vine special pentru o specie anume este să confirme telefonic componența exactă a populației piscicole înainte de drum, pentru că administrarea și repopularea unei bălți private se pot schimba de la un sezon la altul.
Balta este amenajată cu pontoane pentru acces facil la apă, toalete și foișoare pentru umbră și adăpost în caz de ploaie — un nivel de bază, dar suficient pentru o sesiune de o zi sau de o noapte, fără pretenții de lux. Parcarea este descrisă drept „acceptabilă", tipic pentru bălțile private mai mici din mediul rural gorjean, unde investițiile în infrastructură se fac treptat, pe măsură ce afacerea crește, nu dintr-un buget inițial mare.
Spre deosebire de multe bălți private din România care limitează accesul strict la orele de zi, la Balta Cocorenilor pescuitul nocturn este permis explicit — un avantaj important pentru cei care țintesc somn sau știucă, specii cunoscute pentru activitatea lor sporită după lăsarea întunericului, mai ales vara, când temperaturile ridicate din timpul zilei împing peștele mare spre apele mai adânci și mai reci. Biletul de 24 de ore e opțiunea logică pentru cine vrea să acopere atât intervalul de zi, cât și cel de noapte, fără presiunea de a împacheta echipamentul înainte de apus.
Perioada optimă pentru crap se întinde din mai până în octombrie, cu activitate maximă în lunile de tranziție (mai-iunie și septembrie-octombrie), când temperaturile apei sunt moderate și peștele se hrănește intens. Somnul este cel mai activ vara, mai ales noaptea, în timp ce știuca răspunde mai bine toamna, pe măsură ce apa se răcește și peștele mic — hrana ei principală — devine mai activ și mai vizibil aproape de suprafață.
Ca sfaturi finale: confirmă întotdeauna la telefon (0763 550 863 sau 0723 031 857) disponibilitatea standurilor, starea drumului de acces și eventualele modificări de tarif înainte de a porni din Târgu Jiu, Filiași sau Craiova — mai ales dacă vii de la distanță mare, pentru care un drum degeaba ar fi costisitor în timp și combustibil. Fiind o zonă rurală relativ izolată, fără magazine sau benzinării în imediata apropiere, e recomandat să vii cu proviziile, apa și combustibilul necesare pentru toată durata sesiunii, alimentând mașina din timp în Filiași, Rovinari sau Târgu Jiu, ultimele localități mai mari de pe traseu.
50 lei/12h sau 80 lei/24h. Reținere max. 5 kg. Confirmă la 0763 550 863 / 0723 031 857.
Crap, somn, știucă și biban pe un lac de ~8 ha. Pescuit din barcă interzis.
Sat Cocoreni, com. Bâlteni, jud. Gorj (nu Plopșoru/Urdari), la ~40 km de Târgu Jiu și ~35 km de Filiași. Coordonate: 44.8175, 23.3020. Contact: 0763 550 863.
