Lac privat · pescuit sportiv · Taxe, specii, regulament și recenzii reale de la pescari
📷 Imagine ilustrativă — poza nu reprezintă balta descrisă.
Balta Cicârlău este un lac de 4 hectare și maximum 2,5 m adâncime din comuna Cicârlău, la 10 km de Baia Mare. Cu 26 platforme amenajate, cabine cu paturi, camping și nocturn permis, este una dintre destinațiile de pescuit cele mai complete din Maramureș. Crapul, somnul și știuca sunt speciile principale. Atenție: lacul este închis lunea.
Tarifele au caracter informativ — confirmă la 0720 004 010 sau baltacicarlau@gmail.com. Lacul este ÎNCHIS lunea. Program de zi: 07:00–...; nocturn: 20:00–07:00 (max 2 lansete).
Crap și caraș: mai–octombrie. Somnul e activ vara noaptea. Știuca răspunde primăvara și toamna.
Comuna Cicârlău se întinde pe aproximativ 75 km² în partea de nord-vest a județului Maramureș și cuprinde patru localități: Cicârlău (reședința), Bârgău, Handalu Ilbei și Ilba. La recensământul din 2021 comuna avea 3.751 de locuitori, dintre care aproape 2.000 doar în satul Cicârlău. Zona se află la marginea Depresiunii Baia Mare, o depresiune tectono-erozivă cu altitudine medie de circa 200 m, mărginită la nord și nord-est de Munții Gutâi și Oaș, ale căror creste rotunjite și împădurite se văd clar de pe malul bălții.
Balta Cicârlău este amplasată la aproximativ 19 km (circa 30 de minute cu mașina) de Baia Mare și la aproape 50 km de Satu Mare, cu drum accesibil auto până la parcarea de lângă platforme. Poziția aceasta — aproape de un municipiu reședință de județ, dar deja în plin peisaj de dealuri și văi — explică de ce balta e căutată atât pentru sesiuni scurte după muncă, cât și pentru weekenduri complete cu cazare în cabine.
Satul Cicârlău apare menționat documentar încă din 1407, sub forma veche „O-Sikárlo", ceea ce face din el una dintre așezările vechi ale Depresiunii Baia Mare. Numele localității ar proveni, potrivit cercetătorilor, din cuvântul „ciucă" („vârf, culme", termen cu rădăcini pre-românești) sau dintr-o formă arhaică „ciucarlie", care ar fi desemnat „un deal mic în formă de cioc" — toponimul actual fiind rezultatul unei evoluții lingvistice îndelungate.
În fiecare septembrie, comunitatea locală organizează festivalul de folclor „Alină-te, dor, alină", un eveniment care păstrează vie tradiția cântecului popular maramureșean și atrage vizitatori din toată zona Baia Mare. Astăzi majoritatea locuitorilor comunei sunt de etnie română (aproape 87%) și de confesiune ortodoxă.
Comuna Cicârlău are o legătură veche cu industria extractivă, concentrată însă mai ales în satul component Ilba, aflat la câțiva kilometri de balta de pescuit. Exploatarea zăcământului de aur de la Ilba are origini din secolul al XVI-lea, pe filoanele Hanău și Fellegvary, minereul extras alimentând multă vreme Monetăria din Baia Mare. La începutul secolului XX activitatea a fost concesionată și modernizată prin construirea primei uzine de flotație din regiune, exploatarea fiind oprită în 1927 și reluată abia în 1963.
Tot pe teritoriul satului Ilba funcționează din 1899 o carieră de piatră (a Composesoratului Ilba), concesionată între 1922 și 1930 pentru întreținerea drumurilor, cu puncte de extracție de andezit cunoscute local drept „Canalul Morii" și „Corniș". Această tradiție minieră și de carieră explică de ce zona Cicârlău–Ilba are un relief presărat cu foste fronturi de extracție. Nu există însă surse care să confirme că balta de pescuit de astăzi provine dintr-o fostă carieră inundată — cel mai probabil este vorba despre un iaz amenajat special pentru pescuit sportiv, distinct de siturile miniere din Ilba.
Prin apropierea comunei curge râul Cicârlău, un afluent al Someșului care izvorăște din Munții Gutâi și traversează localitățile Băița și Tăuții-Măgherăuș înainte de a se vărsa în Someș chiar la Cicârlău. Râul primește pe partea stângă apele Ouțului, Runcului și Neguriței, iar pe dreapta pe cele ale Cicârlăuțului — o rețea densă de pâraie de deal, tipică pentru zona de contact dintre Munții Gutâi și Depresiunea Baia Mare.
Relieful depresiunii, modelat de terasele Someșului, Lăpușului și Săsarului, are forma unui amfiteatru deschis spre vest, cu dealuri domoale spre sud și versanți mai abrupți spre munții din nord. Balta Cicârlău, cu cei 4 hectare ai săi și adâncimea maximă de 2,5 m, se încadrează perfect în acest peisaj de vale joasă — apă stătută, alimentată local, într-o zonă altfel dominată de cursuri repezi de munte și deal.
Baia Mare, aflată la doar 30 de minute de Balta Cicârlău, este poarta de acces spre satele Maramureșului istoric și spre celebrele biserici de lemn incluse din 1999 în patrimoniul mondial UNESCO: Budești, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud, Șurdești, Rogoz și Plopiș. Biserica din Șurdești, ridicată în 1721 din lemn de stejar de munte, este una dintre cele mai înalte construcții de lemn din Europa și un reper obligatoriu pentru cine face un tur al zonei.
Chiar în satul Ilba, parte din aceeași comună, se află rezervația naturală „Rozeta de Piatră Ilba", o arie protejată de aproximativ 0,5 hectare, formată dintr-o structură rocoasă de tip eruptiv rezultată din răcirea lavei, vizibilă direct în peretele fostei cariere — un obiectiv de interes geologic, ușor de vizitat de cine ajunge la Balta Cicârlău și vrea să combine sesiunea de pescuit cu o scurtă drumeție. La circa 15-20 km se întinde și Arboretul de Castan Comestibil, o rezervație forestieră de 500 de hectare, ocrotită prin lege încă din 1962 și considerată prima arie protejată de acest tip din România.
Cu o adâncime maximă de doar 2,5 m pe o suprafață de 4 hectare, Balta Cicârlău se comportă diferit față de un lac mare de baraj. Apa mică se încălzește și se răcește rapid, iar peștele reacționează vizibil la temperatură și la lumină. Dimineața devreme și seara târziu, când apa e mai rece și oxigenată, crapul și carasul se apropie de mal și de zonele cu vegetație, unde poți pescui eficient la o distanță de aruncare moderată, fără să fie nevoie de lansări lungi spre mijlocul lacului.
Pentru crap, pe un fund relativ uniform și puțin adânc, metoda cu momeală de fund (boilies, porumb, method feeder) funcționează bine dacă plumbul e suficient de ușor pentru a nu speria peștele în apă limpede și puțin adâncă — recomandat sub 60-80 g, cu fir principal fin și avansuri lungi. Somnul, activ mai ales noaptea vara, vânează aproape de fund și lângă structuri (platforme, vegetație submersă), unde o momeală vie sau artificială lăsată aproape de mal, cu montură simplă și cârlig mare, dă rezultate constante în sesiunile de noapte permise pe baltă.
Știuca, la rândul ei, preferă în lacurile mici marginile cu vegetație și zonele cu umbră, unde stă la pândă. Pe adâncime mică, lingurițele ușoare, voblerele de suprafață sau shad-urile mici lansate paralel cu malul, recuperate lent, imită corect prada naturală fără să se agațe de fund. Pe o baltă de doar circa 170×190 m, precizia lansării contează mai mult decât distanța — un aruncat scurt și bine plasat lângă un colț cu vegetație sau lângă o platformă vecină aduce deseori mai multe atacuri decât o lansare lungă spre centru.
Într-un corp de apă de doar 4 hectare, populațiile de pești sunt mult mai concentrate decât într-un lac de baraj de zeci sau sute de hectare, iar comportamentul lor e mai previzibil. Crapul, principala specie vizată la Cicârlău, tinde să formeze grupuri care patrulează aceleași zone cu hrană abundentă — de aici importanța nutrețului constant pe un punct fix, tehnică prin care pescarii „obișnuiesc" peștele să revină. Amurul (Ctenopharyngodon idella) și fitofagul, ambele ierbivore, sunt atrase de zonele cu vegetație acvatică, unde se hrănesc și contribuie natural la controlul buruienilor din baltă.
Somnul, specie de fund, exploatează adâncimea maximă de 2,5 m ca refugiu în timpul zilei, retrăgându-se în zonele cele mai joase și mai umbrite, pentru a ieși la vânătoare noaptea, când temperatura apei rămâne mai stabilă. Știuca, prădător de ambuscadă, are nevoie de structuri — vegetație, maluri neregulate, umbră de la foișoare — pentru a sta la pândă, motiv pentru care cele 26 de platforme și amenajările de mal de la Cicârlău oferă exact acest tip de variație de habitat, esențială pentru o populație sănătoasă de pești răpitori într-un spațiu relativ restrâns.
Balta Cicârlău funcționează bine pentru cine vrea o sesiune accesibilă, la 30 de minute de Baia Mare, fără să facă un drum lung spre lacurile mari de munte sau de baraj din Maramureș. Cele 26 de platforme, cabinele cu paturi, spațiul de camping și posibilitatea de a organiza sesiuni de 24, 48 sau 72 de ore o recomandă atât pentru pescari solitari, cât și pentru grupuri sau familii care vor o ieșire de weekend cu cazare inclusă.
Adâncimea mică și suprafața restrânsă fac din ea o baltă potrivită mai ales pentru pescari care preferă tehnica precisă în locul lansărilor lungi, și pentru cei care vor șanse reale la somn și știucă fără să investească în echipament de lac mare. Un singur detaliu esențial de reținut: balta este închisă lunea, iar programul de acces (zi/noapte) trebuie confirmat telefonic înainte de drum, mai ales dacă planul include o sesiune de noapte sau rezervarea unei cabine.
60 lei/zi C&R, 150 lei/zi cu reținere, 110 lei/24h, 200 lei/48h, 270 lei/72h. Cabina 2 paturi: 100 lei/24h. Confirmă la 0720 004 010.
Da. Noaptea (20:00–07:00) se pescuiește cu maxim 2 lansete. Ziua maxim 3. Lacul este ÎNCHIS lunea.
În Cicârlău, la ~19 km (30 min) de Baia Mare și ~50 km de Satu Mare, la marginea Depresiunii Baia Mare. Coordonate: 47.6908, 23.3716. Contact: 0720 004 010.
